Au venit la noi nepoatele noastre, pentru ca, la ele acasa, sunt lucrari la bucatarie si sala de baie. Fetele sunt o incantare! Julia si Ann. In plus, pe mine ma ajuta enorm! Uneori (abia uneori! n-as fi crezut!) imi sta inima in loc, amintindu-mi ca Sandu nu mai e. Dar, in cea mai mare parte a timpului, facem treaba, stam de vorba, jucam jocuri (nu cine stie ce, si doar in WE, ca altfel, in timpul saptamanii, cu naveta pe care o au de facut la Bruxelles, sunt obosite; Duminica trecuta, am inceput sa jucam un joc cu "sa alegem fiecare, la randul ei, un cantec, pe Youtube, sa traiasca Youtube!) sau ne alegem filme (asta este deja o activitate à part entière, foarte placuta), ne uitam la filme... Doru se da si el pe brazda, incet, incet. Inca este uimit de cat de mult vorbesc fetele, in general, si mai ales ca si eu pot vorbi atat! Pai da, ca daca exista samanta de vorba, atunci vorbesc si eu! :-)
(raspunzand unei prietene, care ma intreba daca Axel va ramane la noi) Axel nu va ramane la noi. Mi-ar fi foarte drag, dar Doru nu vrea si iata de ce: ESTE catelul lui Michi - de acum, este numai al ei, nu si al lui Sandu - ea il iubeste si are nevoie de el. De altfel, vorbind despre ea, cred ca EI nu ii este bine. Ba chiar gasesc ca este în pericol! Trebuie să rămână în CA să aștepte niste documente, dar este vorba despre 3-4 luni! Timp in care nu face decât să aștepte! Ceea ce, în situația ei, nu e bine deloc. Vorbesc cu ea mai în fiecare zi și de fiecare data o chem la noi, in modul cel mai călduros cu putinta. Uneori spune că vine, alteori spune că nu vine... Eu nu pot să merg la ea și, oricum, interesul ar fi să iasă EA de acolo, macar pana se mai intremeaza... Ieri, spunea ca o sa vina, dar incet-incet, in ritmul ei. Nu vreau nici s-o bruschez. De altfel, nici nu-mi vine s-o bruschez, ci doar s-o mângâi.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire