• Încălzirea mâncării: pun cât o porție în castronașul lui, acopăr cu un capac și las să se încălzească puțin, înainte de a'i da să mănânce ; iarna, pun pe calorifer, vreun sfert de oră; restul pungii cu mâncare o pun repede înapoi la frigider, pentru că știu ca sucul de carne, chiar gătită, este un mediu delicios de dezvoltare a bacteriilor, printre care pot fi și unele patogene.
• Când nu cunoaște ceva, sau pe cineva, trebuie să miroasă pe îndelete. Noi ne uităm cu atenție la lucrurile pe care nu le cunoaștem. El trebuie sa le si miroasă.
• Cand intră cineva la noi in casă, cunoscut sau nu, inclusiv noi-înșine : inainte de orice mângâiere, trebuie sa miroasă.
• "Gălăgia" când mă pregătesc să fac zgomot
• "Nu-i nimic" când eu am făcut sau altcineva a făcut un zgomot sau o mișcare neașteptată dar nepericuloasă. Atenție, nu trebuie abuzat de expresia asta și de nici o altă expresie pe care o învață, pentru că altfel, își pierd orice sens pentru el. De exemplu, atunci când îi tratez vreo bubă și știu că'l doare, nu pot să'i spun "Nu-i nimic" pentru că ESTE. Pe el îl doare și, deci, ESTE clar ceva. In astfel de momente, îi vorbesc blând, îi spun vreo poezie sau, cel mai adesea, îi cânt: "Axeluş, drăguluș, a fugit peste imuş, și s'a dus colo sus, în pădure s'a ascuns..."
• Când tușește e un moment nasol pentru el. La sfârșit, îi spun "bravo, bravo, cățeluș", ca si cum ar fi terminat cu bine o treaba dificilă.
• Când nu cunoaște ceva, sau pe cineva, trebuie să miroasă pe îndelete. Noi ne uităm cu atenție la lucrurile pe care nu le cunoaștem. El trebuie sa le si miroasă.
• Cand intră cineva la noi in casă, cunoscut sau nu, inclusiv noi-înșine : inainte de orice mângâiere, trebuie sa miroasă.
• "Gălăgia" când mă pregătesc să fac zgomot
• "Nu-i nimic" când eu am făcut sau altcineva a făcut un zgomot sau o mișcare neașteptată dar nepericuloasă. Atenție, nu trebuie abuzat de expresia asta și de nici o altă expresie pe care o învață, pentru că altfel, își pierd orice sens pentru el. De exemplu, atunci când îi tratez vreo bubă și știu că'l doare, nu pot să'i spun "Nu-i nimic" pentru că ESTE. Pe el îl doare și, deci, ESTE clar ceva. In astfel de momente, îi vorbesc blând, îi spun vreo poezie sau, cel mai adesea, îi cânt: "Axeluş, drăguluș, a fugit peste imuş, și s'a dus colo sus, în pădure s'a ascuns..."
• Când tușește e un moment nasol pentru el. La sfârșit, îi spun "bravo, bravo, cățeluș", ca si cum ar fi terminat cu bine o treaba dificilă.
Chestii pentru agrementat mancarea. Pun așa, cum as adauga un pic de sare. CA ȘI CUM, pentru că NU adaug niciodată sare.
@ pesmet rumenit in un pic de ulei
@ o juma' de treat, dat pe răzătoare
@ câteva firimituri de pește
@ doua linguri de ciorba, chiar acră, chiar cu leuștean (dacă pot îndepărta ceapa, bine, dacă nu, nu)
@ o lingură din mâncarea noastră (și asa, am aflat că'i place varza călită, iahnia de fasole...)
Chestii valabile la toți câinii :
@ când întoarce capul, înseamnă sa-l lași in pace, că nu-i place interacțiunea pe care i-o propui
@ cască fie pt ca tocmai s-a trezit, fie pt ca e stresat sau incomodat de ceva sau cineva.
@ când întoarce capul, înseamnă sa-l lași in pace, că nu-i place interacțiunea pe care i-o propui
@ cască fie pt ca tocmai s-a trezit, fie pt ca e stresat sau incomodat de ceva sau cineva.
Când e mâncat, dacă vine sa scânceasca sau da cu lăbuța pe colo, pe colo, de obicei e fie pentru că vrea să se joace cu tine (și deseori sa te și coțcărească, dar naturalia non sunt turpia), fie pentru ca vrea "un bețișor" = asta e formula pe care o cunoaște. Nu-ți fie frică sa-i dai bețișoare de salcie, nu mai groase decât un creion, pentru că îi face foarte bine la dinți, la mușchii maxilarelor (pe care, cu mâncarea pe care i-o facem, nu și le prea folosește, din pacate; nici crochetele de ronțăit nu egalează roaderea pe care ar face-o in natura) și - foarte important - la "cutiuță": când roade, cica sunt descărcări de endorfine la creieraș, care taaaare bine îi fac! DAR nu-l lăsa singur să roadă și nu-i lasa la dispoziție bețe când nu ești pe fază, pentru că s-a întâmplat sa i se ințepenească un mic fragment intre dinți - nimic grav, dar se sperie si da cu lăbuța disperat. Te duci la el, ii deschizi botul si-i extragi fragmentul. Colaborează si el. Adică te lasă sa i-l extragi. Apoi continuă să roadă, multumit.
