IMPORTANT, zic eu

Turubudus,

nu am apucat sa-ti spun: Julia, ca si Gabi, ca si noi si ca si oricine, este si ea un sufletel – poate chiar mai chinuit decat altii. Pt ca nu oricine are un tata adeverit ticalos. Ticalos fara tagada. Vazut cu ochii proprii. Cele 18 GSM-uri, cu poze de fete de varsta ei… Mancarea avariata, muntii de ziare…, tatal ei.

Mi-ai spus ca Julia ti se pare un monstru. Poate ca ai dreptate. Pt ca puritatea copilariei si cu mizeria pe care a aflat-o si inteles-o despre originea ei nu puteau da un monument de seninatate.

Seara de la Pizza Hut a fost una dintre cele mai triste seri pe care am trait-o vreodata. Julia – varsandu-si ura. Tu – cerandu-i sa fie rationala. Julia – la varsta la care totul se coloreaza in culori ascutzite, fara urma de nuantze. Tu – speriat si, fara sa-ti dai seama, retragandu-i tandretea neconditionata pe care i-o aratasesi pana atunci...

Toate astea sunt sentimente si stiu ca nimeni nu are acces la butoanele "On-Off" ale sentimentelor, si nici la potentiometre.

Dar ceea ce cred eu ca e IMPORTANT acum este sa NU-I POVESTESTI NIMIC LUI GABI. Adica sa nu-i povestesti ca sa te usurezi pe tine. Daca ti se pare ca ceva capital pt viata lor si intelegerea lor trebuie spus, eu nu-ti pot cere sa-l taci. Si probabil ca nici eu nu l-as tace Dar sa punem bine in balanta ce facem. Pt ca Julia ne-a spus ce ne-a spus bazandu-se pe faptul ca ceea ce ne spune ramane intre noi. Si CRED CU TARIE ca, in situatia lor, e bine sa existe adulti ca noi "pe la periferie", in care ea sa aiba incredere si care sa o poata apuca pe Julia de vreun picior si s-o traga inapoi pe "calea cea buna", daca o fi sa se mai inrautateasca situatia.

Intelegi?

te pup, o zi buna! malgré tout!