Buna seara,
Asa, in vrac:
Am fost plecati in Portugalia si Spania:
fain
7 zile
pe drumuri, masina inchiriata
de capul nostru, adica program de voie
am dormit in 5 hoteluri si 1 bungalow
nori, multi nori, dar si soare, pretios soare
ne-am mirat tare in El Rocio: drumuri din pamant batut, cu hartoape mari si cu baltoace
oceanul Atlantic este o incantare! desi nici el nu merge mai departe decat orizontul, simti ca e ceva mult mai mare si maiputernic decat Mediterana sau Marea Neagra; in fiecare zi cand l-am vazut, avea valuri mari si inspumate
am cules scoici cum nu am mai cules prin alte parti: stridii colorate si pecten
cred ca am avut parte de cele mai frumoase peisaje marine pe care le-am vazut vreodata!
m-au impresionat mult padurile de pini si pinii izolati (Pinus pinea? cred.)
mai scriu si maine-poimaine, acum ma uit la un film, cu Doru
am facut o multime de poze fff frumoase (vezi in prezentare situl meu cu poze)
mardi 27 février 2007
lundi 19 février 2007
Am fost plecati
Am fost plecati, in Portugalia si Spania - nici nu-ti poti inchipui cum mi se umple gura... sau mai degraba mana, cand scriu asta, ah! am fost in Portugalia si Spania! Ei, nu toata Spania si nici toata Portugalia - tari frumoase si intradevar una mai mare decat alta, ci doar un pic, prin sudurile lor, saptezile, ba nu: sapte zile.
De indata ca termin de facut o traducere si 3 documente pt la munca, am sa scriu despre cum a fost - pe scurt bine si foarte bine, mai ales valurile mari ale Atlanticului!
De indata ca termin de facut o traducere si 3 documente pt la munca, am sa scriu despre cum a fost - pe scurt bine si foarte bine, mai ales valurile mari ale Atlanticului!
dimanche 18 février 2007
Quelques blagues
Un couple se balade en voiture à la campagne. Suite à une discussion acerbe, ils ne se parlent pas. Passant devant une ferme où on voit des ânes et des cochons, le mari brise le silence et dit :
- Tiens, de la famille à toi?
Son épouse répond du tac au tac:
- Oui. Enfin, par alliance !
Un homme lit le journal et dit à son épouse :
- Savais-tu que les femmes utilisent 30.000 mots par jour et les hommes 15.000 ?
La femme lui répond :
- C'est facile à expliquer, il faut toujours répéter deux fois la même chose aux hommes.
L'homme se retourne vers elle et dit :
- Quoi ?
Un homme dit à son épouse :
- Comment le bon Dieu a-t-il pu te faire aussi belle et aussi stupide à la fois ?
Celle-ci répond :
- Laisse-moi t'expliquer, Dieu m'a faite belle pour pouvoir t'attirer. Et il m'a faite stupide pour que je te trouve attirant.
Suite à une dispute, un couple ne se parle plus. Aucun ne veut rompre le silence. Soudain le mari se souvient qu'il doit se lever à 5:00 du matin pour prendre l'avion en vue d'un rendez-vous d'affaires important. Il prend un bout de papier et écrit :
- Réveille-moi à 5 heures, je dois prendre l'avion.
Il le place bien en vue. Le lendemain il se réveille à 9h ; furieux, il se lève et aperçoit un papier sur sa table de nuit sur lequel il lit :
- Il est 5h, lève-toi.
- Tiens, de la famille à toi?
Son épouse répond du tac au tac:
- Oui. Enfin, par alliance !
Un homme lit le journal et dit à son épouse :
- Savais-tu que les femmes utilisent 30.000 mots par jour et les hommes 15.000 ?
La femme lui répond :
- C'est facile à expliquer, il faut toujours répéter deux fois la même chose aux hommes.
L'homme se retourne vers elle et dit :
- Quoi ?
Un homme dit à son épouse :
- Comment le bon Dieu a-t-il pu te faire aussi belle et aussi stupide à la fois ?
Celle-ci répond :
- Laisse-moi t'expliquer, Dieu m'a faite belle pour pouvoir t'attirer. Et il m'a faite stupide pour que je te trouve attirant.
Suite à une dispute, un couple ne se parle plus. Aucun ne veut rompre le silence. Soudain le mari se souvient qu'il doit se lever à 5:00 du matin pour prendre l'avion en vue d'un rendez-vous d'affaires important. Il prend un bout de papier et écrit :
- Réveille-moi à 5 heures, je dois prendre l'avion.
Il le place bien en vue. Le lendemain il se réveille à 9h ; furieux, il se lève et aperçoit un papier sur sa table de nuit sur lequel il lit :
- Il est 5h, lève-toi.
pentru Sandu
...nu-i nimic, Sandicut! Situl sa mearga bine! Acum e OK?
...nu este... (*)
Ah bon, uite poza mea! Mai stii cand mi-ai facut-o? Caci TU esti autorul. :-)
Am fost plecati in vacanta, in Portugalia si Spania. Zilele astea, ma ocup cu trierea pozelor.
Pupici, see you soon!
----------------------
(*) cand dau clic pe "envoyer", primesc mesajul asta:
La connexion a échoué
Firefox ne peut établir de connexion avec le serveur à l'adresse 209.195.100.182.
* Le site est peut-être temporairement indisponible ou surchargé. Réessayez plus
tard ;
* Si vous n'arrivez à naviguer sur aucun site, vérifiez la connexion
au réseau de votre ordinateur ;
* Si votre ordinateur ou votre réseau est protégé par un pare-feu ou un proxy,
assurez-vous que Firefox a l'autorisation d'accéder au Web.
...nu este... (*)
Ah bon, uite poza mea! Mai stii cand mi-ai facut-o? Caci TU esti autorul. :-)
Am fost plecati in vacanta, in Portugalia si Spania. Zilele astea, ma ocup cu trierea pozelor.
Pupici, see you soon!
----------------------
(*) cand dau clic pe "envoyer", primesc mesajul asta:
La connexion a échoué
Firefox ne peut établir de connexion avec le serveur à l'adresse 209.195.100.182.
* Le site est peut-être temporairement indisponible ou surchargé. Réessayez plus
tard ;
* Si vous n'arrivez à naviguer sur aucun site, vérifiez la connexion
au réseau de votre ordinateur ;
* Si votre ordinateur ou votre réseau est protégé par un pare-feu ou un proxy,
assurez-vous que Firefox a l'autorisation d'accéder au Web.
jeudi 8 février 2007
Colega mea cea mai noua, Marie. Uite, cel putin un motiv pt care ma enerveaza, pt ca efectiv ma enerveaza:
ii impartasesc tot felul de cunostinte, preintampin probleme avertizand-o de cutare sau cutare chestie, o ajut in diferite munci samd, iar ea este lipsita de reactii. Nici multumesc, nici du-te-n p... ma-tii, nimic. Nu-mi trebuie sa pice in fund de admiratie si/sau sa-mi ramana recunoscatoare pana la adanci batraneti si nici sa-mi aduca gaini si oua proaspete intre timp, dar lipsa de feed-back ma zapaceste. Imi era greu s-o spun pana acum, caci nu desluseam exact ce ma supara la ea. Azi, in sfarsit, am reusit sa pun in cuvinte, in capul meu, jena asta dintre noi.
Bine, si ce-i de facut?
(1)
Stau dracului in banca mea si pastrez pt uzaj propriu gaselnitzele mele (fie vreo metoda de usurare a muncii, fie vreo metoda de verificare, fie ca a cazut in pana un server si nu are rost sa avanseze in munca, ci sa redemareze, fie ca unele dintre trenuri sunt suspendate... etc.)
(2)
Nu ma mai ofer s-o ajut cu nimic. O las sa-mi ceara ajutorul.
(cum facusem in primele zile: ea nu avea cheie; i-am spus ca lasa, am sa vin si eu mai devreme la servici, ca sa-i deschid usa de la birou, pana va fi gata si cheia ei; zis si facut, dar ea nu a avut nici cea mai neinsemnata reactie nici fata de propunerea mea nici fata de tinerile mele de cuvant)
Altceva? Da. Altceva e ca sper sa ma obisnuiesc, sau si mai bine - sper sa ajung sa apreciez felul asta deconcertant (pt mine) al ei de a fi.
mercredi 31 janvier 2007
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=148&cmd=articol&id=4399
http://www.humanism.ro/articles.php?page=62&article=183
(sau Dilema Veche nr. 155 (26 ianuarie - 1 februarie) la pagina 2)
Bài tatà...!
ASTA mi-a iesit din gura, si balabaneam din cap a paguba, de una singura in fata ecranului, dupa ce, in sfarsit! imi acordasem placerea - asa credeam eu, ca va fi o placere! - de a citi schimbul de mesaje dintre Plesu si Remus. Asta era fara sa imi inchipui clocoteala pe care am resimtit-o citindu-l pe primul si fara sa pun la socoteala frustrarea pe care am resimtit-o citindu-l pe al doilea dar nu pe cel din urma. Pt ca trebuie sa spun ca, frustrare sau nu, màtur pe podea cu o palarie mare, imaginara, in fata lui Remus: mamà, ce tare e!
Nu mai departe de ieri am avut o discutie cu colega mea cea noua, spaniola, pe tema "cred sau nu cred", sau mai degraba "eu nu cred, ba eu cred, treaba ta!". Marta avea aceeasi pozitie ca si Plesu! Azi, citind articolul lui Plesu nu-mi venea sa cred ca Plesu poate sa se intalneasca atat de tare cu Marta! Si unde crezi ca se intalneau? Acolo unde Marta argumenta ca "nu poti spune ca nu crezi in Dumnezeu, nu te poti declara atee fara sa fii studiat indelung pt asta". Dar de unde le vine ideea asta?! Eu incep sa cred ca nu le vine spontan ideea asta. Faptul ca am intalnit-o, nealterata, la doua persoane atat de indepartate (prin origine, instructie, experienta etc.), ma face sa cred ca e mai degraba o strategie. Chestia cu "nu poti sa fii atee fara sa cunosti - nu stiu bine ce, nu stiu care ar fi pragul de cunoastere cu incepere de la care s-ar simti satisfacuti -", pt mine e o gogoritza. Marta mergea - si ASTA m-a enervat de fapt - pana la a spune ca "nu ai dreptul". Asta-i buna! Dar cine distribuie dreptul asta? I-am spus ca eu ma simt foarte bine luandu-mi singura dreptul asta. Si ca de fapt nici nu am luptat ca sa-l dobandesc, ba din contra, mi s-a impus singur. M-as simti mult mai bine pe lumea asta daca as putea sa cred ca totul face parte dintr-un plan divin, ca nimic nu e fara rost, nici chiar uciderea pruncilor, ah! ah! si cate si mai cate altele!
Eu m-am enervat cu Marta 'a mea'. Motiv in plus sa-l admir pe Remus! Ma enerveaza prostia mandra, in egala masura in care ma enerveaza reaua-vointa. Si imi pierd rabdarea. Chapeau bas in fata celor ce si-o pastreaza! Si, prin aceasta, reusesc sa paseze integral mesajul: "Bài bàieti, fiecare trebuie sa poata sa creada ce vrea el. Terminati cu prostiile! Ce vreti mai curat decat asta?" Marta 'a mea' intra probabil in prima categorie, cea de prostie mandra. Ori, daca nu ea, atunci eu! Plesu - nu, el nu intra in prima categorie... Si, ah! ce dezgustatoare mi se par ne-bunele lui intentii! Felul in care, cu multa stiinta intr-ale condeiului, il ironizeaza pe Remus! Tare imi este urata atitudinea asta: sa nu fi de acord cu cineva, sa te simti sprijinit de un auditoriu important pentru tine si pentru sistemul tau de repere si, in conditiile astea, sa-ti permiti sa-ti bati joc de cel ce crede altfel decat tine. Chiar daca ai avea toata dreptatea de pe lume! Nu se face chestia asta! Sau, daca o faci, te mai respect doar pentru ca ma respect pe mine.
Ce ziar tinea Romania Mare prin '90? Nu mai stiu cum ii zicea. Poate ca tine si acum acelasi ziar. Mi se parea scarbos, dincolo de orice convingeri politice si nationale, scarbos pt ca facea chestia asta de mai sus, sistematic. Plesu este mai civilizat si de departe mai inteligent decat cei de la ziarul acela, dar face si el acelasi lucru. Ce nasol! Iar dau din cap a baguba...
Ah, si mai e o chestie care ma scoate din sarite: de aceeasi natura ca si cea cu care i se da peste nas lui... Brigitte Bardot! Si anume: "ce-are, draga, asta? ce-i tot trage cu animalele? sunt atatia copii nenorociti pe lume si ea ii trage cu animalele!" La fel si Plesu: cu spitalele. Pe lumea asta se intampla fel de fel de lucruri grave, considerate mai mult sau mai putin grave in functie de privitor, de epoca... Dar daca fiecare ar aprinde cate o lumanare, dupa indemnul lui Lao Tze, fiecare cum poate el, dupa ce-i tine mai tare la suflet, s-ar putea ca intunericul sa se destrame. Asa de bine a spus omul asta! Abia cand am citit niste vorbe de-ale lui Blaga, nu demult, am inteles mai bine ce voia sa spuna Lao Tze. Povestea Blaga cum era el intr-o noapte pe un drum, si abia daca vedea in departare, dar vedea un pic; si a aprins o lumanare si n-a mai vazut nimic in departare... Vezi? nu e suficienta o lumanare. Trebuiesc aprinse cat mai multe. Toate. Si fiecare sa aprinda DUPA CUM POATE. Dar atentie la pericolul de incendiu! Ei fi-r-ar sa fie!
http://www.humanism.ro/articles.php?page=62&article=183
(sau Dilema Veche nr. 155 (26 ianuarie - 1 februarie) la pagina 2)
Bài tatà...!
ASTA mi-a iesit din gura, si balabaneam din cap a paguba, de una singura in fata ecranului, dupa ce, in sfarsit! imi acordasem placerea - asa credeam eu, ca va fi o placere! - de a citi schimbul de mesaje dintre Plesu si Remus. Asta era fara sa imi inchipui clocoteala pe care am resimtit-o citindu-l pe primul si fara sa pun la socoteala frustrarea pe care am resimtit-o citindu-l pe al doilea dar nu pe cel din urma. Pt ca trebuie sa spun ca, frustrare sau nu, màtur pe podea cu o palarie mare, imaginara, in fata lui Remus: mamà, ce tare e!
Nu mai departe de ieri am avut o discutie cu colega mea cea noua, spaniola, pe tema "cred sau nu cred", sau mai degraba "eu nu cred, ba eu cred, treaba ta!". Marta avea aceeasi pozitie ca si Plesu! Azi, citind articolul lui Plesu nu-mi venea sa cred ca Plesu poate sa se intalneasca atat de tare cu Marta! Si unde crezi ca se intalneau? Acolo unde Marta argumenta ca "nu poti spune ca nu crezi in Dumnezeu, nu te poti declara atee fara sa fii studiat indelung pt asta". Dar de unde le vine ideea asta?! Eu incep sa cred ca nu le vine spontan ideea asta. Faptul ca am intalnit-o, nealterata, la doua persoane atat de indepartate (prin origine, instructie, experienta etc.), ma face sa cred ca e mai degraba o strategie. Chestia cu "nu poti sa fii atee fara sa cunosti - nu stiu bine ce, nu stiu care ar fi pragul de cunoastere cu incepere de la care s-ar simti satisfacuti -", pt mine e o gogoritza. Marta mergea - si ASTA m-a enervat de fapt - pana la a spune ca "nu ai dreptul". Asta-i buna! Dar cine distribuie dreptul asta? I-am spus ca eu ma simt foarte bine luandu-mi singura dreptul asta. Si ca de fapt nici nu am luptat ca sa-l dobandesc, ba din contra, mi s-a impus singur. M-as simti mult mai bine pe lumea asta daca as putea sa cred ca totul face parte dintr-un plan divin, ca nimic nu e fara rost, nici chiar uciderea pruncilor, ah! ah! si cate si mai cate altele!
Eu m-am enervat cu Marta 'a mea'. Motiv in plus sa-l admir pe Remus! Ma enerveaza prostia mandra, in egala masura in care ma enerveaza reaua-vointa. Si imi pierd rabdarea. Chapeau bas in fata celor ce si-o pastreaza! Si, prin aceasta, reusesc sa paseze integral mesajul: "Bài bàieti, fiecare trebuie sa poata sa creada ce vrea el. Terminati cu prostiile! Ce vreti mai curat decat asta?" Marta 'a mea' intra probabil in prima categorie, cea de prostie mandra. Ori, daca nu ea, atunci eu! Plesu - nu, el nu intra in prima categorie... Si, ah! ce dezgustatoare mi se par ne-bunele lui intentii! Felul in care, cu multa stiinta intr-ale condeiului, il ironizeaza pe Remus! Tare imi este urata atitudinea asta: sa nu fi de acord cu cineva, sa te simti sprijinit de un auditoriu important pentru tine si pentru sistemul tau de repere si, in conditiile astea, sa-ti permiti sa-ti bati joc de cel ce crede altfel decat tine. Chiar daca ai avea toata dreptatea de pe lume! Nu se face chestia asta! Sau, daca o faci, te mai respect doar pentru ca ma respect pe mine.
Ce ziar tinea Romania Mare prin '90? Nu mai stiu cum ii zicea. Poate ca tine si acum acelasi ziar. Mi se parea scarbos, dincolo de orice convingeri politice si nationale, scarbos pt ca facea chestia asta de mai sus, sistematic. Plesu este mai civilizat si de departe mai inteligent decat cei de la ziarul acela, dar face si el acelasi lucru. Ce nasol! Iar dau din cap a baguba...
Ah, si mai e o chestie care ma scoate din sarite: de aceeasi natura ca si cea cu care i se da peste nas lui... Brigitte Bardot! Si anume: "ce-are, draga, asta? ce-i tot trage cu animalele? sunt atatia copii nenorociti pe lume si ea ii trage cu animalele!" La fel si Plesu: cu spitalele. Pe lumea asta se intampla fel de fel de lucruri grave, considerate mai mult sau mai putin grave in functie de privitor, de epoca... Dar daca fiecare ar aprinde cate o lumanare, dupa indemnul lui Lao Tze, fiecare cum poate el, dupa ce-i tine mai tare la suflet, s-ar putea ca intunericul sa se destrame. Asa de bine a spus omul asta! Abia cand am citit niste vorbe de-ale lui Blaga, nu demult, am inteles mai bine ce voia sa spuna Lao Tze. Povestea Blaga cum era el intr-o noapte pe un drum, si abia daca vedea in departare, dar vedea un pic; si a aprins o lumanare si n-a mai vazut nimic in departare... Vezi? nu e suficienta o lumanare. Trebuiesc aprinse cat mai multe. Toate. Si fiecare sa aprinda DUPA CUM POATE. Dar atentie la pericolul de incendiu! Ei fi-r-ar sa fie!
Inscription à :
Articles (Atom)